Maşinile agenţilor imobiliari, unele dintre cele mai rulate în perioada de boom, aglomerează acum parcurile auto second-hand.

Intermedierea imobiliară a fost în anii trecuţi, alături de activităţi precum curieratul sau distribuţia, una dintre cele mai mobile meserii. Un agent imobiliar făcea cu maşina, în perioada „de glorie”, până la 5-6 vizionări pe zi. De când au scăzut tranzacţiile şi multe agenţii au dat faliment, maşinile acestora fac neîncăpătoare parcurile de autoturisme rulate.
Pe o piaţă normală, reduce­rea drastică a numărului de firme dintr-un domeniu nu ar trebui să bucure pe ni­meni. Asta deoarece, cu cât există mai multe firme, cu atât calitatea ser­viciilor e mai bună, ca rezultat fi­resc al concurenţei. Nu aceeaşi si­tua­ţie este însă în cazul agenţiilor imobiliare. Aici, lăsând la o parte puţine­le firme profesioniste, succesul facil şi profitul imediat au atras extrem de mulţi oameni fără pregătire, pentru care principala activitate era în­casarea comisionului de intermediere. Dacă fişa postului unui agent cuprindea prospectarea pieţei, cali­tăţile imobilului prezentat şi ale îm­prejurimilor, verificarea absenţei li­tigiilor, viciile ascunse şi multe alte aspecte, cei mai mulţi agenţi percepeau un comision gras pentru simplul fapt că facilitau vizita la adresa din anunţul de vânzare. Vina pentru toate acestea nu aparţine însă exclusiv agenţilor. Într-o perioadă în care preţurile creşteau de la o săptămână la alta, nimeni nu avea timp să caute o agenţie serioasă, cu atât mai mult cu cât nici nu existau date uşor de obţinut în acest sens. Cu cât munca unui agent era însă mai laborioasă, cu atât mai puţin timp îi rămânea acestuia pe zi să facă vizionări. Mai precis, un agent neprofesionist pu­tea să facă şi şase-şapte vizionări pe zi, pe când unul care aloca mai mult timp fiecărui client nu putea face de­cât două-trei vizionări. „Pen­tru un agent profesionist, e greu de conce­put mai mult de două-trei vi­zionări pe zi, în condiţiile în care ar exista cerere. Asta fiindcă ac­ti­vitatea unui agent nu înseamnă doar mun­ca de teren”, explică Ru­xandra Cle­ciu, pre­şedinte al Asocia­ţiei Române a Agen­ţiilor Imobiliare (ARAI).
În această perioadă însă, poten­ţialii cumpărători nu mai sunt pre­saţi să cumpere de frica scumpirilor săptămânale, tranzacţiile sunt mai pu­ţine şi, prin urmare, profiturile in­t­ermediarilor imobiliari sunt mult reduse. Cei care au ales meseria de agent imobiliar pentru a câştiga semnificativ şi rapid, fără prea mul­tă muncă, au cam renunţat. În plus, având în vedere păţa­nii­le recente ale multor cumpărători, clienţii au de­venit mai atenţi şi mai educaţi. „În prezent, un agent profesionist este nevoit frecvent să mear­gă de mai multe ori cu un client pentru a revi­zita un imobil”, precizează Cle­ciu. Dacă agenţii care-şi făceau treaba mai prost aveau timp de mai multe vizionări cu clienţii, dispariţia acestora de pe piaţă nu e nicio pier­dere. Sigur e însă un câştig: dispari­ţia lor din trafic.

Radieri şi suspendări
Pe lângă numărul mare de firme radiate, ca urmare a reducerii cere­rii, atât în zona Bucureşti- Ilfov, cât şi în ţară, un mare număr de agenţii imobiliare şi-au suspendat activita­tea pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă. Astfel, conform datelor de la Registrul Comerţului, din cele 4.859 de agenţii imobiliare existente, 1.496 au activitatea suspendată în 2010. În Ilfov, tot pentru anul curent, din 339 de agenţii 98 au activitatea suspen­dată. Cu alte cuvinte, doar în prima jumătate a anului curent, aproape a treia parte din agenţiile imobiliare şi-au suspendat activitatea în regiu­nea Bucureşti-Ilfov. Iar la o scară mai redusă acest aspect este valabil pentru întreaga ţară.
Analiştii estimează până la finele anului în curs o reducere la o treime din numărul existent în perioada de boom, adică mai puţin cu 6.000-7.000 de agenţii. „Nu trebuie uitat însă că multe agenţii îşi desfăşoară activitatea la negru. Acest lucru a existat încă de la început, dar a fost încurajat de impozitul forfetar de anul trecut. După forfetar, puţini au ales PFA şi mulţi munca la negru. Şi dintre aceştia, mulţi au dispărut”, a declarat Cleciu.